Tanagra Noise - Luna Amara

Doi atârnând

Ploi de fum pe sub ochi

Mă deochi

Noapte a ochilor tăi

Peste tot ce-a durut

N-ai știut

Să mă-nveți cum să pierd

Tot ce vreodată ai fost

Și n-ai să știi niciodată

Cum ar fi fost

Să zâmbim pân-la capăt

Într-o lume fără rost

Nu vei știi nicicând

Nu n-ai să știi

Dar eu știu că nu se poate să dau timpul înapoi

Dar eu știu că niciodată

N-o să fim iar amândoi

Printre rânduri fug tot singur

Și sub pagini albe mor

Și aș vrea să simt că mă-nconjori

Vreau să fiu— vreau să simt- vreau să fiu— vreau să simt că mă-nconjori!

Два висять

Дощі диму під очима

Ти дивишся на мене

Ніч твоїх очей

Над усім, що болить

Ви не знали

Навчи мене програвати

Все, що ти коли-небудь був

І ти ніколи не дізнаєшся

Як воно було

Посміхаємося до кінця

У безглуздому світі

Ти ніколи не дізнаєшся

Ви не будете знати

Але я знаю, що не можу повернутися в минуле

Але я знаю ніколи

Ми більше не будемо разом

Між рядками я бігаю сам

І під білими сторінками я вмираю

І я хотів би відчувати, що ти мене оточуєш

Я хочу бути — я хочу відчувати — я хочу бути — я хочу відчувати, що ти мене оточуєш!